Amurg de ceară

Potop de ceară pe acoperișuri,

Cu sânge cerul se împodobea

Și un băiat ascuns după tufișuri,

Ținea la piept o roză și-o lalea.

Amurgul melancolic era acum viu,

Cum n-a fost în nicio altă seară

Și greu zăreai în orizontul vișiniu

Un soare mort, acoperit de ceară.