Plânsul frunzelor de ceară

Îmi cânta vântul pe la geam

Și plângea frunza cu suspin...

Vântul cânta, iar eu priveam

Cum plângea frunza cu suspin.

O fată se plimba domol

În toamna sufletului meu

Și privea frunzele cum mor

Răpuse de amurgul greu.

În zare sângera violet,

Iar vântul îmi cânta de seară

Și cerul tot era violet

De plânsul frunzelor de ceară.