Eva

O amintire mi-a rămas,

La umbra ei încă m-așez,

Te las să rătăcești acum,

Am obosit să tot veghez.

Oprit m-am în trecutul sec

Și am uitat să mai trăiesc.

Privind în orizontul mort,

Zâmbeam că încă te zăresc.

Când în sfârșit nu mi-a rămas

În orizont nici a ta umbră,

M-am hotărât să plec spre stele,

Să părăsesc lume-asta sumbră,

Să las în urma-mi amintiri,

Căci tot am fost cândva și viu.

Te mai privesc încă o data

Ș-apoi trag ușa la sicriu.